duminică, 24 ianuarie 2010

Sunshine Reggae

Am ascultat un Sunshine Reggae la Erys si acum sunt gata de plecare. Inca 10 min! 
I-am furat telefonul cel smecher al iubitului si ar trebui sa pot posta de pe mobil... sau nu?! :)
Daca nu, pe joi!


Bisous!

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Sinaia

Maine plec la Sinaia cu cei de la firma. Avem sedinta de inceput de an si training de produs cu un tanar francez. Ma intorc joi.

Maine la 10 vine colegul sa ma culeaga cu masina. 
Asta daca mai plecam, avand in vedere ce vreme e! Si tot ninge! 
Sper sa nu patesc ca in bancul lui Rebelu.

Doamna si licornul


Continuand mare mea pasiune pentru tapiseriile Damme à la Licorne , am citit si "Doamna si licornul" de Tracy Chevalier.
Pornind de la cele 6 tapiserii din Evul Mediu, adapostite in prezent de Muzeul Cluny din Paris, Tracy Chevalier imagineaza o poveste a crearii lor, imbinata cu elemente istorice.
Romanul spune povestea pictorului Nicolas des Innocents, un afemeiat, povestile lui de dragoste si interactiunea cu femeile care ii vor servi ca model pentru vestitele tapiserii.
Nicolas este contractat de nobilul Jean le Viste pentru a picta modelul a 6 tapiserii, ce urmau sa ateste puterea nobiliara si credinta fata de rege a nobilului.
Nicolas se indragosteste de Claude, fiica lui Jean le Viste, care ii serveste ca model pentru doamna din tapiseria Gustul. Atractia fizica dintre ei este mistuitoare, dar cum iubirea lor este interzisa, el artist - ea fiica de nobil, nu se va consuma niciodata. Claude reprezinta tanara, impulsiva, de neastapanit, chinuita de pasiune, care se transforma in femeie, renuntand apoi la dorinta.

O alta femeie care i-a servit ca model lui Nicolas, este Genevieve de Nanterre, sotia lui Jean le Viste si mama lui Claude. Incapabila sa ii ofere sotului un mostenitor de sex masculin, este respinsa si desi este inca tanara, viseaza sa se calugareasca. Aceasta este singura ei dorinta - "C'est mon seul desir".

Nicolas o foloseste pe Geneviene de Nanterre ca doamna in tapiseria "A mon seul desir", al carui gest reprezinta un mister - isi pune sau isi da jos colierul?
Genevieve este cea care decide folosirea licornului de tema pentru tapiserii.

Pentru a fi sigur ca tapiseriile sunt executate cum trebuie si pentru ca deja incepusera sa ii populeze visele si trairile, Nicolas des Innocents pleaca la Bruxelles unde se afla atelierul.
Intra in familia tapiserului de la Chapelle si cunoaste alte doua femei care ii vor servi ca model pentru Doamna.

Este vorba despre sotia mesterului tapiser, de a carei statura, autoritate si feminitate s-a folosit in Pipaitul, ea reprezentand femeia matura, implinita care stapaneste licornul, si despre Alienor, fiica oarba care devine doamna din Vazul. Ea este fecioara care cucereste Unicornul, facandu-l sa-si lase cornul in poala ei. Alienor era fortata sa se marite cu o bruta, pentru interesul atelierului. La decizia ei, Nicolas ii spune povestea licornului si se bucura impreuna de cateva nopti de pasiune. Alienor ramane insarcinata si scapa astfel de casatoria cu bruta.

In viziunea lui Tracy Chevalier, cele 6 tapiserii reprezinta etape din viata unei femei: tineretea cu impulsivitatea ei, descoperirea sexualitatii si stapanirea ei.
Interpretarea poate incepe cu "A mon seul desir", cand Doamna isi pune colierul pentru a-l cuceri pe Licorn, apoi ii incanta urechea cu muzica (Auzul), il ademeneste cu posibilitatea Gustului si al Mirosului, il seduce cu virginitatea ei (Vazul) si il stapaneste in Pipaitul.
Sau pot fi interpretate invers, terminand cu "A mon seul desir": dupa ce a sedus licornul prin cele 5 simturi, isi da jos colierul in si renunta la placerile lumesti.



Posibila istorie a "Doamnei si licornului" se naste asemenea unei tapiterii (in care fiecare nu vede decat acel fragment pe care-l lucreaza el insusi), pentru a vorbi despre ipostazele feminitatii, nu neaparat sau nici macar medievale: femei care se supun si mai ales femei care inving, femei care-si aleg propria cale intr-o lume dintotdeauna condusa de barbati; chipuri de femei care supravietuiesc secolelor, aceleasi secole ce fac sa se uite pana si numele barbatilor care le-au creat. (I. Popovici)





joi, 21 ianuarie 2010

Reclama ca un munte

Azi am dobandit o victorie la serviciu.
Am primit aprobarea pentru o reclama conceputa de mine.
Cu toate ca produsul respectiv a intrat in portofoliul unei colege noi si ea ar trebui sa se ocupe, au agreat reclama la care "m-am jucat" cand am avut putin timp liber.
Ma simt de parca as fi cucerit un munte, dar totusi persista o senzatie de amaraciune. Stiu eu de ce... :)



marți, 19 ianuarie 2010

Marcel


Il cunoasteti pe catelul Marcel? 

Aseara am iesit de la sala impreuna cu prietena mea reala si blogosferica si am fost acostate, initial de o catelusa maidaneza grasuta si cu ochi umezi, apoi de vreo 3 maidanezi de talie mare. Toti cu chef de joaca! sareau pe noi, se gudurau. Tare mi-a placut.
Ajungem la trecerea de pietoni cu gandul de a mai sta de vorba.
Si atunci, a aparut (ca un inger, un fulger, un superstar) Marcel!
Marcel este un catel care isi face veacul pe la piata de langa blocul meu. Il iubeste pe Fratello atat de mult, incat il urmeaza peste tot. Seara daca intra in scara blocului nostru, urca pana la noi, la etaj, si zgarie la usa. Daca te intalnesti cu el pe strada, te recunoaste, vine sa il mangai. Numele "Marcel" este pe buzele tuturor din cartier.


Revenind la aseara, a aparut Marcel, s-a bucurat de bucuria noastra si, apoi, intr-un exces de gelozie, a inceput sa il latre si sa-l amentite pe un alt catel care avea o atitudine zen.
Prinse in aceasta confruntare canina, am parasit-o pe prietena mea, ea m-a parasit pe mine si am plecat spre casa.
Ei, dar toti cei 5 caini au inceput sa se tina dupa mine.
Fetita si Marcel se roteau scadat in jurul meu, pastorindu-ma de parca eram o mioara ratacita.
Marcel a continuat sa se rasteasca la Zen, Zen a continuat sa vina dupa mine.
In fata blocului, insa, gasca mea de bodyguarzi s-a intalnit cu Fostii Raiosi, un mini-clan de 3 caini, care au avut raie in primavara trecuta si de atunci au ramas cu creierul afectat, devenind instabili si imprevizibili.
Bineinteles ca baietii s-au dus sa-si masoare puterile, iar eu am ramas cu Fetita care mi-a aruncat o privire de genul "of, baietii astia".
S-au intors la mine exact in clipa in care se inchidea usa blocului, cu mine de partea cealalta.