Duminica am avut activitate de week-end si de iarna!
Gata, iarna! Ai acum om de zapada, pot sa pleci! :)
luni, 1 februarie 2010
duminică, 31 ianuarie 2010
Back!
M-am intors joi seara de la Sinaia obosita dar fericita.
A fost foarte frumos.
Am plecat duminica dimineata, s-a circulat super si am ajuns in Sinaia pe la 10:30-11:00.
Ne-am cazat si pentru ca ai nostri colegi urmau sa ajunga peste vreo 8 ore, ne-am permis sa plecam pana la Peles.
Am prins vreme foarte frumoasa, cu exceptia gerului. Atat de frig, incat intr-o seara am simtit cat de ciudat este sa ti se lipeasca narile de frig.
Pelesul s-a vazut pe afara foarte frumos. Inauntru nu mi-am facut curaj sa intru, pentru ca vizita la parter costa 20 RON, vizita parter+etaj+mansarda costa 70, iar posibilitatea de a fotografia doar 50 RON. Am preferat sa ma pastrez pentru iubi.
Duminica seara au venit si colegii din tara si a fost o mare placere sa ii revad.
Zilele au variat, dar au urmat acelasi model: dimineata trezit pe la 7, mic dejun pe la 8, sedinta de la 9 pana la 13 cand pranz, apoi iar sedinta pana la 18 si ceva, 19 cina, iar apoi ne strangeam toti in camera baietilor ajungand sa ne culcam pe la 1/2/3.
Luni am cinat la Cutitu' d'Argint unde servesc mancare pe sabie, marti la Tirol, iar miercuri: la piece de resistence: la Rasnov.
La Rasnov, am mers la o pensiune unde am fost primiti super: tuica fiarta, vin fiert, papa bun de tara, gratar si specificul bulz cu branza de burduf (dezgustator). Am avut lautari, am cantat, am dansat, am ras toata noaptea, iar cerul de acolo este cu mult mai clar si mai instelat decat cel de-acasa. Am dansat si peilinita, am crezut din tot sufletul ca o sa scap, dar nu am reusit. Am fost aleasa de 2 ori si de fiecare data am dansat cu cei 2 francezi care ne-au vizitat.
A fost foarte frumos.
Am plecat duminica dimineata, s-a circulat super si am ajuns in Sinaia pe la 10:30-11:00.
Ne-am cazat si pentru ca ai nostri colegi urmau sa ajunga peste vreo 8 ore, ne-am permis sa plecam pana la Peles.
Am prins vreme foarte frumoasa, cu exceptia gerului. Atat de frig, incat intr-o seara am simtit cat de ciudat este sa ti se lipeasca narile de frig.
Pelesul s-a vazut pe afara foarte frumos. Inauntru nu mi-am facut curaj sa intru, pentru ca vizita la parter costa 20 RON, vizita parter+etaj+mansarda costa 70, iar posibilitatea de a fotografia doar 50 RON. Am preferat sa ma pastrez pentru iubi.
Duminica seara au venit si colegii din tara si a fost o mare placere sa ii revad.
Zilele au variat, dar au urmat acelasi model: dimineata trezit pe la 7, mic dejun pe la 8, sedinta de la 9 pana la 13 cand pranz, apoi iar sedinta pana la 18 si ceva, 19 cina, iar apoi ne strangeam toti in camera baietilor ajungand sa ne culcam pe la 1/2/3.
Luni am cinat la Cutitu' d'Argint unde servesc mancare pe sabie, marti la Tirol, iar miercuri: la piece de resistence: la Rasnov.
La Rasnov, am mers la o pensiune unde am fost primiti super: tuica fiarta, vin fiert, papa bun de tara, gratar si specificul bulz cu branza de burduf (dezgustator). Am avut lautari, am cantat, am dansat, am ras toata noaptea, iar cerul de acolo este cu mult mai clar si mai instelat decat cel de-acasa. Am dansat si peilinita, am crezut din tot sufletul ca o sa scap, dar nu am reusit. Am fost aleasa de 2 ori si de fiecare data am dansat cu cei 2 francezi care ne-au vizitat.
Este prima petrecere "traditionala" la care am mers, asa ca a fost o noutate si pentru mine nu numai pentru ei.
Joi am plecat, desi as mai fi stat un pic. Aveam nevoie de o iesire de genul asta, de ras si distrat.
Am si muncit, imi pare bine ca am reusit sa stabilim niste traiectorii de promovare pentru produsele din gama pe care am avut in discutie.
Cel mai bine imi pare ca mi-am cunoscut mai bine colegii. De la unii stiam la ce sa ma astept, de la altii nu. Surprize placute si mai putin placute :)
Este complet adevarata vorba ca omul se cunoaste cel mai bine la drum.
Asa ca m-am intors de la Sinaia bucuroasa ca a fost bine, cu cateva kilograme in plus (caci acasa e criza si nu mananc 3 feluri de mancare de 3 ori pe zi, pe cand la Sinaia nu a fost criza), cu drag de hoteluri (mi-ar placea sa stau intr-un hotel) si cu un pic de dor.
In rest? Re-start my life..
duminică, 24 ianuarie 2010
Sunshine Reggae
Am ascultat un Sunshine Reggae la Erys si acum sunt gata de plecare. Inca 10 min!
I-am furat telefonul cel smecher al iubitului si ar trebui sa pot posta de pe mobil... sau nu?! :)
Daca nu, pe joi!
Bisous!
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
Doamna si licornul
Continuand mare mea pasiune pentru tapiseriile Damme à la Licorne , am citit si "Doamna si licornul" de Tracy Chevalier.
Pornind de la cele 6 tapiserii din Evul Mediu, adapostite in prezent de Muzeul Cluny din Paris, Tracy Chevalier imagineaza o poveste a crearii lor, imbinata cu elemente istorice. Romanul spune povestea pictorului Nicolas des Innocents, un afemeiat, povestile lui de dragoste si interactiunea cu femeile care ii vor servi ca model pentru vestitele tapiserii.
Nicolas este contractat de nobilul Jean le Viste pentru a picta modelul a 6 tapiserii, ce urmau sa ateste puterea nobiliara si credinta fata de rege a nobilului. Nicolas se indragosteste de Claude, fiica lui Jean le Viste, care ii serveste ca model pentru doamna din tapiseria Gustul. Atractia fizica dintre ei este mistuitoare, dar cum iubirea lor este interzisa, el artist - ea fiica de nobil, nu se va consuma niciodata. Claude reprezinta tanara, impulsiva, de neastapanit, chinuita de pasiune, care se transforma in femeie, renuntand apoi la dorinta.
O alta femeie care i-a servit ca model lui Nicolas, este Genevieve de Nanterre, sotia lui Jean le Viste si mama lui Claude. Incapabila sa ii ofere sotului un mostenitor de sex masculin, este respinsa si desi este inca tanara, viseaza sa se calugareasca. Aceasta este singura ei dorinta - "C'est mon seul desir".
Nicolas o foloseste pe Geneviene de Nanterre ca doamna in tapiseria "A mon seul desir", al carui gest reprezinta un mister - isi pune sau isi da jos colierul? Genevieve este cea care decide folosirea licornului de tema pentru tapiserii.
Pentru a fi sigur ca tapiseriile sunt executate cum trebuie si pentru ca deja incepusera sa ii populeze visele si trairile, Nicolas des Innocents pleaca la Bruxelles unde se afla atelierul.
Intra in familia tapiserului de la Chapelle si cunoaste alte doua femei care ii vor servi ca model pentru Doamna.
Este vorba despre sotia mesterului tapiser, de a carei statura, autoritate si feminitate s-a folosit in Pipaitul, ea reprezentand femeia matura, implinita care stapaneste licornul, si despre Alienor, fiica oarba care devine doamna din Vazul. Ea este fecioara care cucereste Unicornul, facandu-l sa-si lase cornul in poala ei. Alienor era fortata sa se marite cu o bruta, pentru interesul atelierului. La decizia ei, Nicolas ii spune povestea licornului si se bucura impreuna de cateva nopti de pasiune. Alienor ramane insarcinata si scapa astfel de casatoria cu bruta.
In viziunea lui Tracy Chevalier, cele 6 tapiserii reprezinta etape din viata unei femei: tineretea cu impulsivitatea ei, descoperirea sexualitatii si stapanirea ei.
Interpretarea poate incepe cu "A mon seul desir", cand Doamna isi pune colierul pentru a-l cuceri pe Licorn, apoi ii incanta urechea cu muzica (Auzul), il ademeneste cu posibilitatea Gustului si al Mirosului, il seduce cu virginitatea ei (Vazul) si il stapaneste in Pipaitul.
Sau pot fi interpretate invers, terminand cu "A mon seul desir": dupa ce a sedus licornul prin cele 5 simturi, isi da jos colierul in si renunta la placerile lumesti.
Pornind de la cele 6 tapiserii din Evul Mediu, adapostite in prezent de Muzeul Cluny din Paris, Tracy Chevalier imagineaza o poveste a crearii lor, imbinata cu elemente istorice. Romanul spune povestea pictorului Nicolas des Innocents, un afemeiat, povestile lui de dragoste si interactiunea cu femeile care ii vor servi ca model pentru vestitele tapiserii.
Nicolas este contractat de nobilul Jean le Viste pentru a picta modelul a 6 tapiserii, ce urmau sa ateste puterea nobiliara si credinta fata de rege a nobilului. Nicolas se indragosteste de Claude, fiica lui Jean le Viste, care ii serveste ca model pentru doamna din tapiseria Gustul. Atractia fizica dintre ei este mistuitoare, dar cum iubirea lor este interzisa, el artist - ea fiica de nobil, nu se va consuma niciodata. Claude reprezinta tanara, impulsiva, de neastapanit, chinuita de pasiune, care se transforma in femeie, renuntand apoi la dorinta.
O alta femeie care i-a servit ca model lui Nicolas, este Genevieve de Nanterre, sotia lui Jean le Viste si mama lui Claude. Incapabila sa ii ofere sotului un mostenitor de sex masculin, este respinsa si desi este inca tanara, viseaza sa se calugareasca. Aceasta este singura ei dorinta - "C'est mon seul desir".
Nicolas o foloseste pe Geneviene de Nanterre ca doamna in tapiseria "A mon seul desir", al carui gest reprezinta un mister - isi pune sau isi da jos colierul? Genevieve este cea care decide folosirea licornului de tema pentru tapiserii.
Pentru a fi sigur ca tapiseriile sunt executate cum trebuie si pentru ca deja incepusera sa ii populeze visele si trairile, Nicolas des Innocents pleaca la Bruxelles unde se afla atelierul.
Intra in familia tapiserului de la Chapelle si cunoaste alte doua femei care ii vor servi ca model pentru Doamna.
Este vorba despre sotia mesterului tapiser, de a carei statura, autoritate si feminitate s-a folosit in Pipaitul, ea reprezentand femeia matura, implinita care stapaneste licornul, si despre Alienor, fiica oarba care devine doamna din Vazul. Ea este fecioara care cucereste Unicornul, facandu-l sa-si lase cornul in poala ei. Alienor era fortata sa se marite cu o bruta, pentru interesul atelierului. La decizia ei, Nicolas ii spune povestea licornului si se bucura impreuna de cateva nopti de pasiune. Alienor ramane insarcinata si scapa astfel de casatoria cu bruta.
In viziunea lui Tracy Chevalier, cele 6 tapiserii reprezinta etape din viata unei femei: tineretea cu impulsivitatea ei, descoperirea sexualitatii si stapanirea ei.
Interpretarea poate incepe cu "A mon seul desir", cand Doamna isi pune colierul pentru a-l cuceri pe Licorn, apoi ii incanta urechea cu muzica (Auzul), il ademeneste cu posibilitatea Gustului si al Mirosului, il seduce cu virginitatea ei (Vazul) si il stapaneste in Pipaitul.
Sau pot fi interpretate invers, terminand cu "A mon seul desir": dupa ce a sedus licornul prin cele 5 simturi, isi da jos colierul in si renunta la placerile lumesti.
Posibila istorie a "Doamnei si licornului" se naste asemenea unei tapiterii (in care fiecare nu vede decat acel fragment pe care-l lucreaza el insusi), pentru a vorbi despre ipostazele feminitatii, nu neaparat sau nici macar medievale: femei care se supun si mai ales femei care inving, femei care-si aleg propria cale intr-o lume dintotdeauna condusa de barbati; chipuri de femei care supravietuiesc secolelor, aceleasi secole ce fac sa se uite pana si numele barbatilor care le-au creat. (I. Popovici)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)