Vi s-a intamplat sa visati in mod constant un anumit loc? Fara sa il cunoasteti, fara sa il fi vazut vreodata.
Mie mi s-a intamplat.
Cred ca este a 3-a oara cand visez acest loc.
Este undeva la munte, pe acel deal se afla o casa la care se ajunge urcand o poteca serpuitoare.
La baza dealului se afla un zid de aproximativ 1 metru inaltime, facut din pietre de rau. El sustine greutatea dealului.
Iarba acolo nu este niciodata verde crud, ci un verde-galbui, spre toamna. Poteca este batatorita. Printre firele de iarba cresc flori de munte violet.
Casuta este vesela, din piatra de rau. Cerul senin si atat de albastru.
Mereu cand ma intorc in vis acolo, ma simt ca si cum m-as intoarce la tara la bunicii mei.
Nu cunosc locul asta. Dar recunosc in totalul lui, elemente pe care le stiu din alte parti: piatra de rau din Franta, culoarea ierbii si a cerului de la Poiana Izvoarelor.
Dar totalul este de sine-statator.
Azi-noapte am visat ca vizitam temple chinezesti, desi eu stiam ca eram in Franta. Eram departe de casa si apoi dintr-o data m-am pomenit de drumul serpuitor care ducea la casuta din povesti.
Nu eram singura si eram fericita. Simteam aerul atat de curat si cerul ala...
Apoi, ne aflam la baza dealului, langa zidul acela de piatra si ne-am pomenit in mijlocul iernii cu o avalansa.
Era superb valul alb de zapada, inaintand prin iarba verde-galben sub cerul albastru.
Ne-am adapostit la baza zidului, simteam cum se pravaleste zapada pe noi si imi era teama sa nu ma acopere de tot.
Nu a facut decat sa ma racoreasca si sa astept cu nerabdare urmatoarea avalansa.
E doar vis. Dar vreau sa cred ca dealul din visul meu exista si ca, tot cureierand, il voi descoperi.
Mie mi s-a intamplat.
Cred ca este a 3-a oara cand visez acest loc.
Este undeva la munte, pe acel deal se afla o casa la care se ajunge urcand o poteca serpuitoare.
La baza dealului se afla un zid de aproximativ 1 metru inaltime, facut din pietre de rau. El sustine greutatea dealului.
Iarba acolo nu este niciodata verde crud, ci un verde-galbui, spre toamna. Poteca este batatorita. Printre firele de iarba cresc flori de munte violet.
Casuta este vesela, din piatra de rau. Cerul senin si atat de albastru.
Mereu cand ma intorc in vis acolo, ma simt ca si cum m-as intoarce la tara la bunicii mei.
Nu cunosc locul asta. Dar recunosc in totalul lui, elemente pe care le stiu din alte parti: piatra de rau din Franta, culoarea ierbii si a cerului de la Poiana Izvoarelor.
Dar totalul este de sine-statator.
Azi-noapte am visat ca vizitam temple chinezesti, desi eu stiam ca eram in Franta. Eram departe de casa si apoi dintr-o data m-am pomenit de drumul serpuitor care ducea la casuta din povesti.
Nu eram singura si eram fericita. Simteam aerul atat de curat si cerul ala...
Apoi, ne aflam la baza dealului, langa zidul acela de piatra si ne-am pomenit in mijlocul iernii cu o avalansa.
Era superb valul alb de zapada, inaintand prin iarba verde-galben sub cerul albastru.
Ne-am adapostit la baza zidului, simteam cum se pravaleste zapada pe noi si imi era teama sa nu ma acopere de tot.
Nu a facut decat sa ma racoreasca si sa astept cu nerabdare urmatoarea avalansa.
E doar vis. Dar vreau sa cred ca dealul din visul meu exista si ca, tot cureierand, il voi descoperi.
