Aseara am reluat lectiile de pian.
Dupa 3 saptamani de pauza, degetele parca mi s-au impietrit. Nu e ca mersul pe bicicleta si ma simteam un pic demoralizata ca am uitat.
Dar cand profesoara mea a inceput sa imi cante fragmente din "Quasi una fantasia" am simtit cum ceva se trezeste in mine, un râu incepe sa curga usor inudandu-ma, ceva prinde forme si creste atat de placut in spatele sternului.
Nu ma pot lasa pana nu voi invata sa cant tot ce vreau sa cant la pian. De parca viata mi-ar depinde de asta :)
