duminică, 7 octombrie 2012

Floarea cataratoare

Dimineata de duminica… M-am trezit in razele soarelui cu Tomi dormindu-mi pe piciorul drept. Primul meu gand a zburat ca de obicei spre vest, pe stradute. 

Am mai stat in pat pana m-am dezmeticit si apoi am venit in bucatarie.
Ca de obicei… o cana de ceai negru cu miere si un mic dejun gustos si am observat ca era ridicat capacul de la CD player si inauntru stralucea un CD… muzica de Mozart… Nici nu stiam ca am asa ceva. Acum il ascult. Concertul de pian nr. 21… ce deliciu. 

Gandul imi zboara la niste dealuri verzi-aramii, cu o ploaie care bate in geam..si sufletul vibrand pe acorduri de pian si pe alte acorduri…mai sufletesti. 

Simt un mare plin si un mare gol. Cand fluturii din plin vor sa zboare, golul le taie aripile. Cand in plin rasare soarele, golul vine cu asfintitul.
Si totusi, plinul e mai mare, el ma face sa imi zboare primul gand al diminetii.

Iar in suflet am o floare rosie ce creste in fiecare zi, care face plinul sa fie mult, iar golul nu se poate atinge de ea. 

Floarea aceasta e un trandafir catarator si mi se catara ca o iedera pe marginile sufletului.