Dimineata de duminica… M-am trezit in razele soarelui cu
Tomi dormindu-mi pe piciorul drept. Primul meu gand a zburat ca de obicei spre
vest, pe stradute.
Am mai stat in pat pana m-am dezmeticit si apoi am venit in
bucatarie.
Ca de obicei… o cana de ceai negru cu miere si un mic dejun
gustos si am observat ca era ridicat capacul de la CD player si inauntru
stralucea un CD… muzica de Mozart… Nici nu stiam ca am asa ceva. Acum il
ascult. Concertul de pian nr. 21… ce deliciu.
Gandul imi zboara la niste dealuri verzi-aramii, cu o ploaie
care bate in geam..si sufletul vibrand pe acorduri de pian si pe alte acorduri…mai
sufletesti.
Simt un mare plin si un mare gol. Cand fluturii din plin vor
sa zboare, golul le taie aripile. Cand in plin rasare soarele, golul vine cu
asfintitul.
Si totusi, plinul e mai mare, el ma face sa imi zboare
primul gand al diminetii.
Iar in suflet am o
floare rosie ce creste in fiecare zi, care face plinul sa fie mult, iar golul
nu se poate atinge de ea.
Floarea aceasta e un trandafir catarator si mi se catara ca
o iedera pe marginile sufletului.
