marți, 31 august 2010

Bye, bye...

Oricat de mult vreau sa ma impotrivesc, mi-e imposibil sa nu recunosc ca toamna a sosit.
Mi-e draga, dar parca aduce prea multe cu ea. Senzatii, dorinte si vise pe care vara le-a amortit. Eu crezusem ca le-a gonit :)

De multi ani incoace, toamna a insemnat despartire. Anul asta este primul cand stau locului, desi e toamna.

Imi place sa vin acasa sa ma imbrac in tricoul meu larg cu Metallica (de fapt, fost al lui Ionut) si sa imi fie un pic racoare, sa imi pun o bluza cu maneca lunga cand ies pe-afara, sa miroasa a ploaie…. dar, totusi, parca nu vreau inca sa plece vara rosie si galbena si calda si nebuna.