3 ani

Dragul meu,

Ieri s-a facut 3 ani de cand ai plecat.
Mi s-a parut mai usor anul acesta, cel putin perioada de apropiere fata de momentul acesta. E adevarat ce se spune, ca timpul vindeca... dar e adevarat doar partial.
Timpul vindeca pentru ca scurgerea lui inseamna obisnuinta. Obisnuinta cu lipsa, cu dorul, cu durerea, cu rana care supureaza. Nu inseamna ca nu mai doare, ci doar ca te-ai obisnuit cu durerea.

Suntem fiinte miraculoase, gasim atatea metode prin care sa ne conservam, atatea usi pe care le sculptam in noi si apoi invatam sa le inchidem. Pentru ca vrem sa traim.
Forta nevoii de viata este mai puternica. E ca o radacina de copac care isi face loc pana razbeste in adancuri ca sa traga seva, ca un fir de iarba care iese prin asfalt.

Dar asta nu inseamna ca uitam. Doar ne obisnuim sa traim cu durerea, cu betesugul sufletesc. Inchidem in spatele usilor amintirile; cand fuge gandul la tine repede il inchid dupa o usa cu seif pentru ca gandul la tine, chiar si la amintirile frumoase, nu alea negre, ma lasa fara aer. Ma face efectiv sa vreau sa imi smulg inima din piept si sa o arunc cat colo numai sa nu ma mai doara.

Nu e zi in care sa nu ma gandesc la tine. M-am impacat cu gandul si cu intrebarile de ce asa... stiu de ce si te inteleg perfect. Si nu sunt suparata pe tine.
Doar imi e foarte dor. Imi dor de tine, de glasul tau. Imi e dor sa ma intelegi, sa ne laudam ca avem acelasi verde in ochi, sa glumim impreuna despre tata, sa ni se inece glasul amandoura cand ne amintim de mami, sa imi dai sa ascult un cantec si sa trezesti in mine o revelati muzicala ce se va transforma intr-o obsesie de cateva saptamani, imi e dor sa ma certi daca as fuma. Si as fuma, fratiorul meu, intruna, dragul meu, numai sa vii si sa imi spui ca nu e bine.
Stii ce mai doare? crunt... gandul cum ar fi putut sa fie. Cum ar fi fost viata ta daca erai.

Dar cred ca esti in continuare.. Sigur esti. Si ma astepti. Si cand gandesc asa, de abia astept sa ajung la tine.. Ca si cum viata asta a mea este doar o calatorie, sunt pe drum si urmeaza sa ajung la destinatie, iar la destinatie esti tu.. si mama si toti ceilalti. 
Uneori de abia astept sa termin drumul asta, "sa ma strang de pe drumuri" - cum zicea mamaia.

28 pe 28

N-am mai scris pe aici de ceva vreme.. Nici nu am mai vrut sa verbalizez, nici nu am mai vrut sa intru pe pagina de blog, caci ar fi insemnat sa recitesc si sa imi amintesc.

Anii trec, totul trece. E normal, apa care sta pe loc se strica, apa care curge este proaspata si vie.

Totusi, de ce am revenit pe pagina de blog?
Pentru ca mi-am amintit si simt nevoia sa spun cuiva ce simt. Dar nu am cui, pentru ca simt ca cei din jurul meu se inchid daca aduc vorba si ma simt eu aiurea sa deschid subiectul.

Azi, fratele meu, ar fi facut 28 de ani. In aceasta zi de 28, ar fi implinit 28 de ani.
Am un coleg la job care are 28 de ani si are un copil de cativa anisori, cam atatia anisori cati au trecut de cand te-am pierdut, mai.

Timpul trece, eu ma maturizez, ca sa nu zic ca incep sa imbatranesc. Observ deja ca am cateva fire de par alb, ca dietele nu isi mai fac la fel de usor efectul, ca nevoie de somn e mai multa, ca incet-incet...
Iar tu vei fi mereu tanar. 28 de ani avem eu cand te-am pierdut.

In continuare e greu. Nu inceteaza niciodata sa fie greu. Dar am invatat cum sa traiesc cu lipsa ta, cu lipsa tuturor celor care nu mai sunt printre noi: trag aer in piept si imi mut gandul de la felul cum v-am pierdut, de la amintiri.
Nu pot altfel. Blochez amintirile, caci daca ma gandesc la ce a fost frumos, in secunda urmatoare imi voi aminti si ziua "plecarii".

E greu sa ma sune tati azi si sa imi planga in telefon de dorul tau. Iar eu sa trebuiasca sa il imbarbatez desi ma pravaleam si eu incet.

E cum e. Si sunt aici, iar tu acolo.. si la un moment dat, cand imi voi fi indeplinit sarcina pe acest pamant, te voi revedea. Si atunci va bine. Mai bine decat a fost vreodata.

Azi e ziua ta.
Mereu erai la mare de ziua ta.
Mereu cand te sunam de ziua ta si tu erai la mare, imi dadeai marea la telefon. Si eu o ascultam si radeam ca un copil si te iubeam.

Nu mi-a mai dat nimeni marea la telefon de mult timp. Si mi-e dor de tine si de ea.

Dragul meu fratello, iti urez La multi ani! Sa fii linistit unde esti, sa nu fii trist ca noi suntem aici si tu acolo, suntem mereu impreuna, sa fii tu si sa ma astepti.

Te iubesc.