Mi se face câteodată dor să rad în aer deschis. Exprimarea asta mi-a venit, ascultând o melodie pe care o tot difuzau la radio într-o perioadă.
Laughing in the open air.
Era ceva legat de “only the young can break away”. Şi mereu când ascult, realizez că şi eu mă încadrez în categoria asta.
Mă simt mai tânară decât m-am simţit când eram “mai tânară”. Şi mi-e drag pentru că simt o libertate intriseca care zice fuck it!! serviciului, stresului şi tuturor lucrurilor mature de zi cu zi. Poţi să faci orice, atâta timp cât nu uiţi cine eşti.
Primavara asta nu se grăbeşte să vină. Însă, înăuntru cred că toţi o simţim.. şi stăm ghemotociţi pe o margine a sufletului gata să plesnim ca nişte boboci de floare şi să facem bungee jumping sufletesc.
toti fugim catre ceea ce ne face placere...si-asteptam sa ne fie mai bine ca acum, e firesc, e uman :)
RăspundețiȘtergerecele bune!
e jmechera tema asta..
RăspundețiȘtergere