miercuri, 23 mai 2012

Inauntru

Oare ne putem scutura de trecut asa cum ne scuturam de praf?
Nu. 

E absurd sa ceri cuiva sa nu ia in considerare ce ai fost sau ce ai facut.
Pentru ca la vremea respectiva ai ales si deci ai dat dovada ca te prezinti intr-un fel.
Numai ca oamenii evolueaza. Invata din greseli si, din clipa in care isi realizeaza slabiciunea, devin de neinvins.

Sufletele noastre sunt precum usa din pilda cu tatal care batea cate un cui pentru fiecare dezamagire pe care fiul lui i-o aducea. In momentul in care fiul a luat decizia de a rascumpara fiecare cui cu o fapta buna si a reusit sa scoata toate cuiele...a aflat tristul adevar: gaurile lasate de cuie nu pot fi acoperite. Ele raman.

De multe ori, noi singuri ne batem cuie in suflet si chiar daca reusim sa "ne vina mintea la cap", sa invatam, si le scoatem, ne vor ramane pentru totdeauna gaurile in suflet. Si ne vor urmari toata viata.

Eu am scos cuiul. 
Gaura din usa mea vreau ca tu sa o folosesti pentru a vedea mai bine inauntru.


2 comentarii:

  1. Da, oamenii se pot ridica de la pământ, se pot scutura de praf, dar amintirea căzăturii mereu îi va urmări.
    Ar fi bine dacă fiecare impas depăşit ne-ar face mai puternici. Dar oare chiar reuşim să învăţăm din greşeli?
    Trecutul nu poate fi şters, dar poate fi pus în umbră. Cât timp el încă mai are prim-planul, viitorul va fi reprezentat de un deja-vu nefericit.

    P.S.: Mă bucur că ţi-am descoperit blogul. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Amintirea cazaturii ii va urmari si ii va face sa se uite mai bine pe unde merg.
    Rostul trecutului este sa invatam din el si sa il depasim pentru un viitor mai bun.

    Si eu ma bucur ca mi-ai descoperit blogul :)

    RăspundețiȘtergere