Cine mi-a aruncat cu praf de scarpinat in suflet?
Cine a facut asta, a facut-o bine si fara mila.
Caci, indiferent ce fac, mancarimea e acolo...
Stau cuminte la biroul meu si simt, hash-hash inauntru, ma mut mai la stanga, privesc in jur si in loc sa se potoleasca, hash-hasul devine si mai puternic.
In ultima vreme beau cafeaua cu hash-hash. Gustul ei este ciudat.
Orice as manca, pranzul are gust de hash-hash.
In ultima vreme beau cafeaua cu hash-hash. Gustul ei este ciudat.
Orice as manca, pranzul are gust de hash-hash.
Si totusi, cel mai tare se simte cand soarele apune, cand il vad in zare, rosu, scanteiand ametitor... atunci sufletul meu ar rupe-o la goana, si-ar lua nordul in cap... numai sa gaseasca leacul pentru mancarimea asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu