Dani si marea

Ma cheama marea, dragul meu. 
Oare de ce am iubit noi marea atat de mult? Mamei nu ii placea. O considera rea.

Dar noi doi o iubim. Sunt sigura ca raiul tau este o plaja curata, cu o mare albastra-albastra. Trebuie sa fie si ceva munte pe acolo, pentru ca si lui mami sa ii placa, doar sunteti impreuna in acea dimensiune. 

Fii fericit, mai fericit decat ai fost vreodata. Ochii tai pe care ii iubesc atat, sa zambeasca neincetat. Descopera tot ce e de descoperit ca sa imi arati cand voi ajunge si eu acolo si ne vom reintalni. 

“Nimic nu exista”

Azi am stat minute in sir cu tricoul tau in brate. Mi-e dor de tine. Imi este foarte dor de tine. Am nevoie sa vorbesc cu tine si sa iti spun tot. 

Te-am visat acum vreo 2 nopti. Stateam amandoi la o masa, tu aveai parul lung si erai linistit. Imi zambeai cu zambetul tau sfios. Iti povesteam ceva si ma simteam foarte bine alaturi de tine. La un momentat dat, am intins mana spre fata ta si te-am mangaiat pe fata si apoi te-am pupat. 

Visul asta vine dupa noaptea aia cand m-am indoit puternic de tot ce exista, de Dumnezeu, de mami, de tine. “Nimic nu exista”. 

In noaptea aia am simtit ca ai murit din nou, de data aceea de tot, fara sa mai am speranta ca esti intr-un colt de univers, intr-un colt de timp si ma veghezi de acolo. A fost crud si atat de real. 

Si totusi mi-ai venit in vis, linistit. 

Iti scriu. Vegheaza-ma in continuare si ajuta-ma.

Nu ma uita

Dani, 

Noi aveam 2 catei la serviciu, frate si sora, Andrei si Aurora. Intr-o zi, Andrei nu a mai aparut si Aurora a ramas singura. Este foarte trista.

Stii, noi am avut doar pisici, nu cunosc psihologia cainilor, tu mai bine decat maine pentru ca erai prieten cu cel mai destept catel, Marcel. Asa ca pentru mine este uimitor si sfasaietor sa vad ca Aurora sufera, e trista, nu mai mananca, ea care era mereu o fasneata; acum zace. Se simte singura si parasita.

De ce viata noastra e formata din despartiri si pierderi? Eu nu stiu sa fac fata despartirilor. Eu daca iubesc un om, nu pot renunta la el. Ma doare. Ar trebui sa fiu puternica, doar m-am despartit de atatea ori: mama, toti buncii, pisicile. Ar trebui sa am o imunitate. Nu o am. Iar inima nu mi-o pot ingheta. Oricat as vrea, se tot dezgheata si ma doare si mai tare. 

Avem un dar incredibil, fratiorul meu, acela de a trai. Ca ne trezim dimineata si vedem rasaritul, ca simtim ploaia pe umerii nostril, ca am ras, o atingere, soarele care apune intr-o mare verde. Ce minune.

De aceea ma oftic ca nu mai esti sa le traiesti. 

Oamenii din viata noastra au darul de a imbogati cea am enumerat mai sus, de a ne deschide uneori ochii ca sa le simtim mai bine cu sufletul.

Dani, nu ma uita cu minunea.

Scrisoare catre fratele mai mic

Fratiorul meu,

Am nevoie de tine. Am nevoie sa ma ajuti. Am nevoie sa imi arati ca am facut bine ca am crezut in minuni. Am nevoie sa imi arati ca iubirea invinge. Am nevoie de ajutorul tau.

Ma simt foarte singura si trista.
Ma simt uitata si pierduta.
Simt din nou toata durerea pierderii pe care am simtit-o cand ai plecat. Dar tu nu mai esti aici sa mi-o provoci tu, esti plecat demult.
M-am agatat de lucruri frumoase si am crezut. Si am pus mult suflet.
Si m-am rugat mult lui Dumnezeu, inca ma rog.

Nu doar ca am ales sa cred in minuni, chiar cred cu tot sufletul. Inca mai cred, dupa cum se vede.

Nu vreau sa raman singura.

Tu stii cel mai bine, stiu ca tu m-ai intelege dintr-o clipita. Poate fara sa iti spun prea multe, tu ai stii totul atat de clar.

Am nevoie de ajutorul tau. Am nevoie sa fii tu minunea mea.
Daca toti avem dreptul la o minune din partea celor care nu mai sunt, te rog ca aceasta sa fie minunea pe care mi-o faci mie.

Stiu ca toate lucrurile se termina la un moment dat, nu stiu infinitul cat de infinit este. Sentimentele noastre poate sunt infinite, dar noi, lucrurile, toate se termina la un moment dat. Stiu acest lucru. Multe dintre ele se termina prea devreme, prea crude, prea fara speranta zilei de maine.
Cand un mar tanar, frumos cade din pom pentru a putrezi pe pamant este foarte trist, nu mai are sansa de a se coace, de a fi cules, nimeni nu se mai poate bucura de el. Merele ar trebui sa putrezeasca doar atunci cand le-a trecut vremea. De ce sa scuturi un pom ale carui fructe nu sunt coapte inca? Nu e pacat de ele?

Prea devreme.

Asa ca, fratiorul meu, te rog ajuta-ma. Sper ca ma auzi si ca nu imi refuzi aceasta rugaminte. Fa-mi o minune.
Promit sa iti multumesc cum pot mai bine cand ne vom reintalni.