Vreau sa pot sa schimb soarta ta. Sa iti fi fost alaturi cand ai avut
nevoie, ca sa nu stii ce e aia tristete.
Am crezut ca asa cum eu am
reusit sa traiesc, sa scap de acolo, sa scap de sarpele din suflet, sa
imi croiesc o viata mai buna, asa o sa reusesti si tu.
Dar nu ai reusit.
Iar eu nu te-am privit suficient de bine ca sa imi dau seama. Am fost
atat de oarba si tu atat de tacut. Si acum regret fiecare durere pe care
ai trait-o, as vrea sa le iau eu asupra mea numai sa stiu ca esti
fericit.
Ma lasa fara aer suferinta ta. Acele ultime clipe ale tale ma fac sa vreau sa urlu din tot
sufletul... pentru fiecare posibila suferinta pe care ai avut-o.
Nu pot schimb
nimic.
Raman asa. Cu seri cand merg singura pe strazi si vreau sa respir
si nu pot, cu dorinta dar si teama de a stii ceva ce nu voi afla
niciodata, cu dorul asta nebun, cu bratara ta la mana. Dar eu traiesc. Poate ca eu sunt mai puternica decat ai fost tu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu