Noi am ramas

M-am mintit singura. Am zis ieri ca sunt mai linistita. Ca oarecum dupa parastasul de 6 luni, ceva s-a asezat.
M-am mintit singura. Azi ai revenit la fel de acut.

Fix 6 luni de la ziua aceea nenorocita. Cat de frumos era afara, la pranz fusesem in Lidl si am mancat venind pe jos spre firma, tocmai aflasem ca o colega a nascut o fetita. Si apoi telefonul lui Tati. Glasul lui. Picioarele care s-au taiat si gandul ca poate se insala, poate doar iti e ff rau. Am sunat la 112. Vocea din receptor tipa la mine sa respir "Doamna, linistiti-va. Doamna, respirati" si eu repetam ca un papagal ce imi spusese tata despre tine.
Cum am iesit din birou. Colegii care s-au strans in jurul meu dintr-o data.. unii m-au imbratisat, stiu sigur ca una din colege plangea. Am zis ca eu plec, ca eu trebuie sa plec. Mi-am luat geanta, mecanic mi-am inchis skype, mail, am dat shut down...una din colege mi-a aruncat in geanta un Vagostabyl dupa ce am refuzat sa iau pastile. Cineva mi-a zis ca ma duce cu masina. Soarele care m-a lovit in privire cand am iesit din cladire. Imi amintesc cum m-am urcat in masina, mi-am pus centura. Anumite gesturi, oricat de darmati am fi, le facem mecanic.
Colegul meu m-a dus acasa, a trebuit sa ii zic pe unde sa mearga. L-am sunat iar pe tata. Imi era frica sa nu faca vreo prostie. Salvarea nu venea. Politia nu venea, iar el era singur in casa. L-am sunat pe Ionut sa mearga la tata cat poate de repede pentru ca el avea bicicleta. Apoi am incercat sa sun acolo unde voiam sa sun si nu raspundea, nu reuseam sa iau legatura.
M-am zvarcolit, am plans, am strans din scaun.. cum oi fi facut. Imi amintesc ca mi-am cerut scuze colegului meu ca ma vede asa.
Apoi am vorbit la telefon... si am simtit durere si ca nu sunt singura.

Am ajuns in fata blocului. Ionut era acolo. Am urcat. Erau vecinele pe palier. Usa deschisa, Tian inchis in bucatarie. Tata moale si daramat. Politistii mi-au zis sa nu intru, ca nu am voie. Apoi a sunat fixul si am zis ca ma duc sa raspund. Nu mai stiu cine era. M-am repezit la tine in camera si te-am vazut cu tricoul tau cu galaxia, impietrit, ochii inchisi, parul tau negru.
Apoi au venit legistii. Declaratii, chestiile obisnuite pentru ei, ca prin vis pentru noi. I-am zis lui tata sa mearga pe hol ca raman eu. Te-au dezbracat in fata mea, m-au pus sa ma uit in portofelul tau de fata cu ei, te-au pus acolo si te-au luat.
Si noi am ramas.