Haine

Am cumparat haine pentru tine, de fapt pentru unul din prietenii tai. Am cumparat un tricou negru, niste jeansi verde inchis, un hanorac portocaliu calduros, tenisi.
Mi s-a parut atat de trist ca tie, TIE, nu voi mai putea sa iti cumpar. Ca am aproximat masura pantalonilor stiindu-te pe tine... Ca mi-ar fi placut sa te vad imbracat cu aceste haine. Ca nu vei mai fi niciodata. E nedrept.

Apoi, duminica am fost singura in camera ta si am selectat hainele pe care le voi da de pomana. Sa le porti pe lumea cealalta. Cu fiecare hainuta pe care decideam sa o dau, mureai inca o data, puiutul meu.
Tricoul cu Micul Print va ramane in sifonierul meu, agatat ca si pana acum de un umeras. Si voi pastra din tricouri cateva ca sa pot sa le arat copiilor mei si sa le zic ca au fost ale tale.
Inca purtau mirosul tau.. Stii ca desi le-am spalat, inca poarta mirosul tau?

Timpul acesta care a trecut, acest aproape 1 an, nu a facut ca durerea sa fie mai putina. Ci doar sa o simt mai rar.
Insa in ultima vreme, toata aceasta durere pe care m-am straduit sa o bag sub pres, a inceput sa iasa de sub pres.

Au fost odata ca niciodata 2 copii, un baiat si o fata, frate si sora, Soarele si Luna. Cat era ziua de lunga se jucau cu masinutele lor, Pirelli si Sena, cu jucariilor lor, Maca si Dober, si isi imaginau lumi minunate.
Intr-o buna zi au crescut si au plecat sa cucereasca lumea, dar viata nu este un basm, in care toti sa aducem apa vie si apa moarta, sa infrangem zmeii, sa recuperam merele de aur. 
Din Soarele si Luna, am ramas doar eu.

In ultima vreme

In ultima vreme am inceput sa ma gandesc si mai des. Pentru ca se face vremea.
Seara simt iar disperarea aia cruda de parca acum as fi aflat.

M-ai marcat foarte tare. Vii cu vii si mortii cu mortii, stiu! Toti asteapta sa imi treaca, pana si eu... 
Dar ce sa treaca? Are cum sa treaca? 
Vei mai fii vreodata aici? Te voi mai strange vreodata in brate? 
Raspunsul e nu. Asa ca nu are cum sa treaca.

Toamna

Dragul meu,

Fa cumva, te rog, ca toamna sa vina numai afara.

Buturuga

Fratiorul meu,

Ti-am zis odata, demult ca poti sa fii tot ce vrei sa fii. M-ai crezut?

Mi-e dor de tine, daca erai aici, imi era mai usor. Ajuta-ma. Macar in cazul asta, binele sa invinga. 

Merg singura pe strazi, fratiorul meu, nimic nu ma alina. 
De ce ai crezut despre mine ca sunt mai buna? Nu sunt. Stiu ce vreau sa fiu, dar oare mai pot sa fiu? 

Eu cred in trandafirul care a prins a creste langa o buturuga in varf de deal. Ce sa caute acolo un trandafir? Dar a crescut. Nu era un ciuline. 
Ciulinele nu poate deveni trandafir si nici trandafirul ciuline, se naste ciuline sau trandafir fara posibilitatea schimbarii. 
Dar noi, suntem dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, pe noi ne-a facut speciali, noi din ciulini putem deveni trandafiri. Putem fi tot ce vrem sa fim, putere sa avem. 

Binele invinge, nu? As vrea sa nu te fi inselat in privinta mea cand m-ai considerat mai buna. Sper ca eu sa reusesc. Fii-mi alaturi in incercarea asta si prin mine sa reusim impreuna ca binele sa triumfe.

Bine

Scumpul meu,

A trecut ceva vreme, dar nu inseamna ca nu ai fost in gandurile mele in fiecare zi, doar ca viata aceasta de care tu nu te mai bucuricu toate minunile si durerile ei m-a inlantuit si nu am mai scris.

A fost ziua ta. Si... printr-o minune am reusit sa te duc intr-unul din locurile cele mai sfinte pentru mine. Am stat si am privit zarea printre lacrimi si am stiut ca esti cu mine. Sper ca ti-a placut acolo. Nici tu nu te-ai lasat mai prejos si mi-ai oferit in dar un "bine".

Am fost si la mare. Si cand am atins prima data valurile ei, m-am gandit la tine si la libertatea pe care noi doi o simteam in fata marii. As fi vrut sa te sun sa o auzi, asa cum am facut de fiecare data... Am sunat-o pe prietena ta si i-am dat-o ei la telefon. Mi-ai lipsit foarte mult cat timp am stat in fata marii.

Apoi, zilele astea mi-ai revenit din nou in ganduri, intr-o maniera mai putin placuta decat cele de sus. Te tot vad cum stateai in intins langa pat in ziua aia. Azi cand am plecat la pranz mi se parea ca soarele lumina si dogorea exact cum o facea cand eu mergeam spre casa dupa ce am primit vestea.

Mai e putin si vine septembrie. Luna pe care o urasc cel mai mult, ea m-a luat pe mine, ea mi te-a luat pe tine, tot ea imi va lua ceea ce iubesc atat de mult.

Sunt un copil singur si coplesit.
Stai cu mine si ajuta-ma sa nu mai doara. Ajuta-ma sa nu raman singura de tot.