Azi am vrut sa vedem un film. Cum Taking Woodstock nu mai ruleaza pe nicaieri, am decis sa mergem la 2012 (vestitul, mult-asteptatul, apocalipticul).
Efecte speciale cat curpinde si suuuper!
Intriga... destul de fumata dupa ce am primit de vreo 4-5 ori mailul cu apocalipsa mayasa. Totusi, undeva la radacina, cam spooky pentru ca am groaza de cutremure!
Desfasurarea actiunii.... exagerata! Personajele invincibile, propaganda americana, etica indoielnica.
La finalul filmului: OMG!! Cate feluri de a muri!
duminică, 22 noiembrie 2009
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Pavilionul placerilor - Mingmei Yip
Publicata la Editura Trei, Pavilionul placerilor urmeaza traiectoria deschisa de Memoriile unei gheise si vorbeste despre viata unei femei fortate sa isi vanda zambetul si corpul. De aceasta data, actiunea se desfasoara in China anilor ‘20-’50.
Povestirea este realizata la persoana I, naratorul fiind chiar cea mai mare ming ji a Chinei, Pretioasa Orhidee, care isi istoriseste aventurile.
Moartea tatalui sau si plecarea mamei sale in sihastrie, o forteaza pe tanara Xiang Xiang, in varsta de 13 ani, sa se prostitueze.
Lasata in grija unei matusi, Xiang Xiang va creste intr-un pavilion turcoaz, cum erau denumite casele de toleranta high-class in China.
Aici, isi va insusi artele: caligrafia, desenul, cantatul la pipa si la qin, dar si arta de a satisface.
Xiang Xiang va avea primul client la varsta de 13 ani, iar in 8 ani cat va locui in Pavilionul Florii de Piersic, va deveni o ming ji, ceea ce inseamna o "prostituata respectata".
Dupa 8 ani de drame, Xiang Xiang care intre timp dobandise "numele de scena" Pretioasa Orhidee, va reusi sa fuga cu un client, care se dovedeste a fi o clienta.
Pleaca in cautarea mamei sale, in munti, este atacata de banditi si salvata de un calugar taoist, alaturi de care va trai o poveste de dragoste, acesta fiind singurul barbat pe care il va iubi.
Numai ca traiul in munti, intr-o chilie, lipsa banilor si a stilului de viata pe care si-l insusise, o determina sa il paraseasca si sa se intoarca la lux… si la ce stia sa faca mai bine.
Restul povestii este oarecum insipid: se intoarce la prostitutie ca sa isi razbune tatal, ii injoseste pe cei care au fortat-o sa se prostitueze, isi regaseste mama si in final se casatoreste cu un american mai in varsta, ce o va duce departe de vechea China, in lumea noua.
Povestea este usoara, plina de sabloane, dar ceea ce face ca Pavilionul placerilor sa merite sa fe citita, este avalansa de informatii despre cultura si obiceiurile chinezesti si despre ce inseamna a satisface in aceasta lume atat de indepartata.
Iata un fragment din acesta carte:
Eu, zabovind in seara a saptea a lunii a saptea.*
Tu, cu o mie de ani in urma – sau o mie de ani inainte.
Timpul ne-a facut sa ne inaltam deasupra istoriei, a legendelor si a Analelor de Primavara si Toamna.
Un tipat dintr-o viata viitoare, deplangand absenta ta in viata aceasta.
Acum, strabatand tunelul visurilor, lasa-ma sa soptesc stafiei tale o poveste de iubire deznadajduita.
Daca vremea va lua mereu alt tren, o Orhidee Pretioasa, tanjind zadarnic dupa tine, isi va curma viata in Raul de Argint al Cerului.
*Legenda vacarului si a fetei tesatoare. Se iubisera atat de mult, incat isi neglijasera munca, iar Zeul Cerului i-a asezat pe cer, doua constelatii despartite de Raul de Argint al Cerului – Calea Lactee. O data pe an, in seara a saptea a lunii a saptea, un card de cotofene cuprinse de mila fata de cuplul care suferea din dragoste se ridica din inaltul cerului, formand un pod, pe care sa se poata intalni cei doi indragostiti. In noaptea aceasta, in intreaga China, femeile aduceau ofrande stelelor, sperand sa intalneasca si ele dragostea.
Povestirea este realizata la persoana I, naratorul fiind chiar cea mai mare ming ji a Chinei, Pretioasa Orhidee, care isi istoriseste aventurile.
Moartea tatalui sau si plecarea mamei sale in sihastrie, o forteaza pe tanara Xiang Xiang, in varsta de 13 ani, sa se prostitueze.
Lasata in grija unei matusi, Xiang Xiang va creste intr-un pavilion turcoaz, cum erau denumite casele de toleranta high-class in China.
Aici, isi va insusi artele: caligrafia, desenul, cantatul la pipa si la qin, dar si arta de a satisface.
Xiang Xiang va avea primul client la varsta de 13 ani, iar in 8 ani cat va locui in Pavilionul Florii de Piersic, va deveni o ming ji, ceea ce inseamna o "prostituata respectata".
Dupa 8 ani de drame, Xiang Xiang care intre timp dobandise "numele de scena" Pretioasa Orhidee, va reusi sa fuga cu un client, care se dovedeste a fi o clienta.
Pleaca in cautarea mamei sale, in munti, este atacata de banditi si salvata de un calugar taoist, alaturi de care va trai o poveste de dragoste, acesta fiind singurul barbat pe care il va iubi.
Numai ca traiul in munti, intr-o chilie, lipsa banilor si a stilului de viata pe care si-l insusise, o determina sa il paraseasca si sa se intoarca la lux… si la ce stia sa faca mai bine.
Restul povestii este oarecum insipid: se intoarce la prostitutie ca sa isi razbune tatal, ii injoseste pe cei care au fortat-o sa se prostitueze, isi regaseste mama si in final se casatoreste cu un american mai in varsta, ce o va duce departe de vechea China, in lumea noua.
Povestea este usoara, plina de sabloane, dar ceea ce face ca Pavilionul placerilor sa merite sa fe citita, este avalansa de informatii despre cultura si obiceiurile chinezesti si despre ce inseamna a satisface in aceasta lume atat de indepartata.
Iata un fragment din acesta carte:
Eu, zabovind in seara a saptea a lunii a saptea.*
Tu, cu o mie de ani in urma – sau o mie de ani inainte.
Timpul ne-a facut sa ne inaltam deasupra istoriei, a legendelor si a Analelor de Primavara si Toamna.
Un tipat dintr-o viata viitoare, deplangand absenta ta in viata aceasta.
Acum, strabatand tunelul visurilor, lasa-ma sa soptesc stafiei tale o poveste de iubire deznadajduita.
Daca vremea va lua mereu alt tren, o Orhidee Pretioasa, tanjind zadarnic dupa tine, isi va curma viata in Raul de Argint al Cerului.
*Legenda vacarului si a fetei tesatoare. Se iubisera atat de mult, incat isi neglijasera munca, iar Zeul Cerului i-a asezat pe cer, doua constelatii despartite de Raul de Argint al Cerului – Calea Lactee. O data pe an, in seara a saptea a lunii a saptea, un card de cotofene cuprinse de mila fata de cuplul care suferea din dragoste se ridica din inaltul cerului, formand un pod, pe care sa se poata intalni cei doi indragostiti. In noaptea aceasta, in intreaga China, femeile aduceau ofrande stelelor, sperand sa intalneasca si ele dragostea.
Evanghelia dupa Jimmy - Didier van Cauwelaert
Am cumparat Evanghelia dupa Jimmy cu o zi inainte de a pleca la mare si mi-a placut din prima clipa cand i-am vazut coperta si i-am citit recenziile.
Cum ar fi daca intr-o zi, care poate s-a si intamplat (de ce, nu?) din sangele de la Giulgiul din Torino, s-ar realiza o clona a lui Iisus Hristos?
Cum ar reactiona Casa Alba? Cercetatorii?
Daca la 5 ani de la "fabricare", institutul de cercetare ar lua foc si s-ar pierde urma acelui copil pentru a fi gasit la varsta de 32 de ani.
El, Jimmy, orfan, ingrijitor de piscine, isi traieste viata fara sa aiba amintiri din copilarie, covarsit de incredibila nevoie sexuala pe care o simte, suferind dupa iubirea vietii lui de care tocmai s-a despartit, pana in ziua cand trei mesageri ai Casei Albe ii spun ca este clona lui Iisus.
Casa Alba il vrea ca mesager al presedintelui, savantii il vor pentru cercetare, Papa pentru a-i servi un scop, numai Jimmy nu stie ce vrea, cine este, ce poate, care este rostul lui.
O carte interesanta, frumoasa, din care razbat dincolo de tot, inocenta, tulburarile, durerea si mirarea unui simplu om.
Cum ar fi daca intr-o zi, care poate s-a si intamplat (de ce, nu?) din sangele de la Giulgiul din Torino, s-ar realiza o clona a lui Iisus Hristos?
Cum ar reactiona Casa Alba? Cercetatorii?
Daca la 5 ani de la "fabricare", institutul de cercetare ar lua foc si s-ar pierde urma acelui copil pentru a fi gasit la varsta de 32 de ani.
El, Jimmy, orfan, ingrijitor de piscine, isi traieste viata fara sa aiba amintiri din copilarie, covarsit de incredibila nevoie sexuala pe care o simte, suferind dupa iubirea vietii lui de care tocmai s-a despartit, pana in ziua cand trei mesageri ai Casei Albe ii spun ca este clona lui Iisus.
Casa Alba il vrea ca mesager al presedintelui, savantii il vor pentru cercetare, Papa pentru a-i servi un scop, numai Jimmy nu stie ce vrea, cine este, ce poate, care este rostul lui.
O carte interesanta, frumoasa, din care razbat dincolo de tot, inocenta, tulburarile, durerea si mirarea unui simplu om.
Zori de zi - Stephanie Meyer
"Zori de zi" este ultimul volum publicat din seria "Amurg".
Cartea este segmentata in 3 parti, prima parte este istorisita de Bella, personajul principal, a doua, fiind si cea mai interesanta, este continuarea actiunii asa cum o vede Jacob Black, iar ultima desi poarta numele Bellei, apartine unui personaj nou, Bella transformata in vampir.
Pe scurt povestea este urmatoarea: Bella si Edward (bampirul) se casatoresc, pleaca in luna de miere pe o insula prin ocean, in sfarsit fac dragoste (foarte interesant cum autoarea se joaca cu mitul zburatorului), ea ramane insarcinata (uf), copilul este evident o combinatie intre muritor si nemuritor, o seaca de putere pe Bella de-a lungul sarcinii, dar ea se incapataneaza sa-l pastreze. Nasterea aproape o omoara, singura ei sansa de a "trai" fiind transformarea in bampir. Si se transforma. Dar povestea nu se termina aici, pentru ca intervin diverse si noi amenintari. Ramane de citit.
Povestea lui Stephanie Meyer este superficiala pe alocuri, are aceleasi lipsuri pe care le-am observat si in celelalte volume – dialogurile nu sunt unitare, predomina replicile fade, subiectul este tras de par pe alocuri (nu ma refer la povestea cu vampiri, ci la exagerarea happy endingului)- dar per total reprezinta o lectura captivanta, de care este foarte greu sa te desparti.
Personajele sunt mai mature, poveste este mai neagra. Eu as fi vazut-o si mai neagra, poate ceva mai sangeroasa mai ales ca este o carte cu si despre vampiri…
Partea preferata, dupa cum am zis si mai sus, a fost povestea de mijloc, varianta strigata a lui Jacob Black.
Personaj teluric, varcolac , povesteste cu pasiune despre iubirea cu singur sens pe care o simte, despre pasiunea covarsitoare care ii umple trupul. In aceste pagini se vede talentul literar al lui Stephanie Meyer, felul in care reuseste sa schimbe registrul de la "vesnic ametita si indragostita de vampir" Bella, la un personaj chinuit si incredibil de cald, intorcandu-se la Bella pe care o schimba, o intareste si o transforma intr-un "eu" consolidat si mult mai sigur pe sine.
Cartea este segmentata in 3 parti, prima parte este istorisita de Bella, personajul principal, a doua, fiind si cea mai interesanta, este continuarea actiunii asa cum o vede Jacob Black, iar ultima desi poarta numele Bellei, apartine unui personaj nou, Bella transformata in vampir.
Pe scurt povestea este urmatoarea: Bella si Edward (bampirul) se casatoresc, pleaca in luna de miere pe o insula prin ocean, in sfarsit fac dragoste (foarte interesant cum autoarea se joaca cu mitul zburatorului), ea ramane insarcinata (uf), copilul este evident o combinatie intre muritor si nemuritor, o seaca de putere pe Bella de-a lungul sarcinii, dar ea se incapataneaza sa-l pastreze. Nasterea aproape o omoara, singura ei sansa de a "trai" fiind transformarea in bampir. Si se transforma. Dar povestea nu se termina aici, pentru ca intervin diverse si noi amenintari. Ramane de citit.
Povestea lui Stephanie Meyer este superficiala pe alocuri, are aceleasi lipsuri pe care le-am observat si in celelalte volume – dialogurile nu sunt unitare, predomina replicile fade, subiectul este tras de par pe alocuri (nu ma refer la povestea cu vampiri, ci la exagerarea happy endingului)- dar per total reprezinta o lectura captivanta, de care este foarte greu sa te desparti.
Personajele sunt mai mature, poveste este mai neagra. Eu as fi vazut-o si mai neagra, poate ceva mai sangeroasa mai ales ca este o carte cu si despre vampiri…
Partea preferata, dupa cum am zis si mai sus, a fost povestea de mijloc, varianta strigata a lui Jacob Black.
Personaj teluric, varcolac , povesteste cu pasiune despre iubirea cu singur sens pe care o simte, despre pasiunea covarsitoare care ii umple trupul. In aceste pagini se vede talentul literar al lui Stephanie Meyer, felul in care reuseste sa schimbe registrul de la "vesnic ametita si indragostita de vampir" Bella, la un personaj chinuit si incredibil de cald, intorcandu-se la Bella pe care o schimba, o intareste si o transforma intr-un "eu" consolidat si mult mai sigur pe sine.
Cele patru fugi ale lui Manuel - Jesus Diaz
Cele patru fugi ale lui Manuel, roman scris de autorul cubanez Jesus Diaz, este povestea unui tanar student cubanez, care a plecat din Cuba in Ucraina, fosta Uniune Sovietica, pentru a studia fizica la una dintre cele mai renumite universitati.
Declarat de unul dintre profesorii sai geniu in fizica, Manuel trebuie sa renunte la studiile sale atunci cand este amenintat cu deportarea in Cuba, din cauza obtuzitatii unui paznic comunist. Stiind ca intoarcerea ar insemna renuntarea la fizica si la orice alta sansa de a mai pleca dintr-o Cuba comunista, Manuel decide sa fuga din Ucraina.
Ajutat de bunii sai prieteni, Sasa si Natalia, unul liberal, celalalt comunist, Manuel fuge in Elvetia. Marcat de frica de a fugi si a lasa totul in urma, de a se indrepta spre o lume care nu ii este cunoscuta, Manuel se lupta cu sine pentru a lua decizia cea mai buna. Ajunge in Elvetia, cere bursa de studiu, dar este extradat in Ucraina si i se interzice acccesul pe taram elvetian.
A doua sa fuga are ca loc de plecare Moscova, unde este ajutat de o necunoscuta cu care traieste o poveste de amor. Fuge in Finlanda, dar este prins la granita de trupele rusesti. Ca prin minune reuseste sa scape deportarii in Cuba si se intoarce in Moscova.
A treia fuga este in Suedia, de unde este deportat in Polonia, taram liber. Aici isi cumpara ajutorul pentru a trece granita cu Germania si fuge din nou.
Povestea adevarata a acestui clandestino se opreste in Germania, unde reuseste sa obtina ceva mai mult decat azil politic. Tocmai de la aceia pe care i-a urat, pe anti-comunisti.
Dar cum anume se termina povestea lui Manuel, nu va pot spune. Finalul este surprinzator si cucereste.
Declarat de unul dintre profesorii sai geniu in fizica, Manuel trebuie sa renunte la studiile sale atunci cand este amenintat cu deportarea in Cuba, din cauza obtuzitatii unui paznic comunist. Stiind ca intoarcerea ar insemna renuntarea la fizica si la orice alta sansa de a mai pleca dintr-o Cuba comunista, Manuel decide sa fuga din Ucraina.
Ajutat de bunii sai prieteni, Sasa si Natalia, unul liberal, celalalt comunist, Manuel fuge in Elvetia. Marcat de frica de a fugi si a lasa totul in urma, de a se indrepta spre o lume care nu ii este cunoscuta, Manuel se lupta cu sine pentru a lua decizia cea mai buna. Ajunge in Elvetia, cere bursa de studiu, dar este extradat in Ucraina si i se interzice acccesul pe taram elvetian.
A doua sa fuga are ca loc de plecare Moscova, unde este ajutat de o necunoscuta cu care traieste o poveste de amor. Fuge in Finlanda, dar este prins la granita de trupele rusesti. Ca prin minune reuseste sa scape deportarii in Cuba si se intoarce in Moscova.
A treia fuga este in Suedia, de unde este deportat in Polonia, taram liber. Aici isi cumpara ajutorul pentru a trece granita cu Germania si fuge din nou.
Povestea adevarata a acestui clandestino se opreste in Germania, unde reuseste sa obtina ceva mai mult decat azil politic. Tocmai de la aceia pe care i-a urat, pe anti-comunisti.
Dar cum anume se termina povestea lui Manuel, nu va pot spune. Finalul este surprinzator si cucereste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)